Localizat in inima Europei, Maramuresul este un tinut cu biserici de lemn, bogatii legendare, peisaje impresionante si traditii stravechi. în Maramures au rămas intacte cultura, traditiile, si viata taranului din trecut.Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și nord.Limitele regiunii se situează între paralela 47°33' N și 48°02' N (latitudine nordică) și între meridianele 23°15' E și 25°03' E (longitudine estică). În lungime, între Hust la Pasul Prislop sunt aproximativ 150 km iar lărgimea pe axa nord-sud de până la 80 km.
Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est a județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Rahău, Raionul Teceu și Hust (uk)).
Cine vizitează o casă de moroșan, sigur nu o părăsește cu stomacul gol. Călătorii sunt întâmpinați cu o masă copioasă, unde mâncărurile tradiționale sunt atracția principală.
În Maramures, mămăliga este gatită în cele mai diferite feluri. În trecut, nu de puține ori ținea chiar și loc de pâine, căci făina de grâu nu era ușor de procurat. Balmoşul e specialitatea ciobanilor, făcută din branză de oaie, lapte si mămăligă. Ca să te înfrupţi din el, nu trebuie să te sui până la stână (deși priveliștea ar merita efortul). O să ţi-l gătească şi o gospodină cum ştie ea mai bine.
Există multe obiceiuri legate de bucate. În sâmbăta dinainte de Florii, de exemplu, maramureșencele pregătesc câte o pâiniță pentru fiecare membru al familiei, făcută din grâu sfințit și numită „floare de grâu”. Tradiția spune că cei care mănâncă pâinițele în această zi, se vor intâlni unul cu altul în Rai. În noaptea de Crăciun și de Anul Nou, toți membrii familiei trebuie să mănânce o bucată de piftie de pe o farfurie mare, în care se află și râtul porcului, despre care se spune că aduce noroc.
Orice gustare este obligatoriu precedată de o inghițitură (sau mai multe) din faimoasa bautură, licoarea omniprezentă a Maramureșului: „pălinca” sau „horinca”. Barbații din Maramu' se laudă că nicăieri în țara nu găsești horincă mai bună ca aici. Există și dovezi care atestă calitatea acestei băuturi. Dacă freci o picatură de pălincă în palme, ea trebuie să aibă un miros aparte, asemănător cu cel al mierii. Apoi, când e turnată în pahare, face un guler de mărgeluţe care trebuie să ţină cât ai zice un „Tatăl Nostru”. Şi cu cât sunt mărgeluţele mai dese şi mai multe, cu atât e horinca mai bună.
Îmbiatul vizitatorilor cu pălincă este o tradiție. Se spune că paharul trebuie băut până la fund înainte de a fi pus pe masă pentru că altfel, aduce ghinion gazdei, mai ales în casele unde locuiesc fete de măritat.
Patrimoniul cultural al Maramuresului este bine pastrat de institutii prestigioase ce tezaurizeaza, atat valorile traditionale, cat si valorile culturale contemporane. Este bine de tinut minte, ca muzeele cunoscute din Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu sunt singurele atractii din zona. O multime de ''comori'' din patrimoniul cultural se pot gasi in mici muzee satesti si case memoriale. S-ar putea sa gasesti in locurile unde te astepti cel mai putin, colectii de carte veche, de icoane pe lemn sau sticla ''ascunse'' intr-o biserica dintr-un sat uitat de lume.
Pagini: 1 | 2 |
Casa Memoriala Elie Wiesel, Sighetu-Marmatiei
In aceasta casa din Sighetu-Marmatiei si-a trait primii 15 ani din viata, laureatul premiului Nobel pentru Pace, cunoscutul romancier, dramaturg, eseist si memorialist Elie Wiesel.
Detalii ...
Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare
Situat pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Arta Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor, alaturi de portul popular si obiecte de cult specifice culturii traditionale din Maramures.
Detalii ...
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet
Memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul care sa-ti inspire cea mai mica urma de bucurie. Cu toate acestea insa, este exemplul cel mai ilustrativ al modului in care oamenii au indurat comunismul.
Detalii ...
Muzeul de Arta Baia Mare
Muzeul de Arta din Baia Mare, precum si ''Centrul Artistic Baia Mare'' ce reprezinta Scoala Baimareana de Arta, ilustreaza patrimoniul artistic al Maramuresului incepand cu secolul trecut si pana in zilele
Drumul mestesugurilor traditionale
Cultura traditionala maramuresana se exprima cu ajutorul mestesugurilor vechi de ani de zile care inca se practica in zona. Oameni care confectioneaza clopuri, sculptori in lemn, femei care tes, morari sau fierari pot fi vizitati de turisti pentru a vedea cum ei isi continua mestesugurile si traditia de ani de zile. Turistii care viziteaza acesti artizani au posibilitatea de a-si cumpara obiecte unice si pe langa acest lucru ei invata mai multe despre un still de viata devenit in alte locuri doar o amintire.
Acest itinerariu dureaza trei zile, dar se poate opta doar pentru o parte din el, pentru excursii scurte.
Drumul mestesugurilor traditionale - Ziua 1
Din orasul resedinta Baia Mare, ruta va duce prin locuri deosebit de frumoase, cu dealuri si campii pe care se asterne un covor de flori albastre, roz, albe, galbene si purpurii. In lunile de vara si toamna, localnicii cosesc iarba pe care mai tarziu o cladesc in capite de fan, care sunt sustinute de un simplu par de lemn.
Detalii ...
Drumul mestesugurilor traditionale - Ziua 2
Sighetu, cum il numesc localnicii, este destul de mic pentru a fi explorat in cateva ore de mers pe jos. A doua zi a itinerariului propune ca dimineata sa fie petrecuta in Sighet pentru a vizita orasul apoi propune o scurta vizita la Sapanta ca spre seara sa va reintoarceti la Sighet. Asigurati-va ca vizitati Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Casa Memoriala Elie Wiesel si Muzeul Etnografic.
Detalii ...
Drumul mestesugurilor traditionale - Ziua 3
Ruta zilei a treia se desfășoară de-a lungul râului Iza, pe Valea Izei, prin sate și văi ce iți iau răsuflarea odată ce dai ochii cu ele. Prima oprire a acestei zile este la Bârsana, sat ce găzduiește o biserică și o mănăstire
Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est a județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Rahău, Raionul Teceu și Hust (uk)).
Cine vizitează o casă de moroșan, sigur nu o părăsește cu stomacul gol. Călătorii sunt întâmpinați cu o masă copioasă, unde mâncărurile tradiționale sunt atracția principală.
În Maramures, mămăliga este gatită în cele mai diferite feluri. În trecut, nu de puține ori ținea chiar și loc de pâine, căci făina de grâu nu era ușor de procurat. Balmoşul e specialitatea ciobanilor, făcută din branză de oaie, lapte si mămăligă. Ca să te înfrupţi din el, nu trebuie să te sui până la stână (deși priveliștea ar merita efortul). O să ţi-l gătească şi o gospodină cum ştie ea mai bine.
Există multe obiceiuri legate de bucate. În sâmbăta dinainte de Florii, de exemplu, maramureșencele pregătesc câte o pâiniță pentru fiecare membru al familiei, făcută din grâu sfințit și numită „floare de grâu”. Tradiția spune că cei care mănâncă pâinițele în această zi, se vor intâlni unul cu altul în Rai. În noaptea de Crăciun și de Anul Nou, toți membrii familiei trebuie să mănânce o bucată de piftie de pe o farfurie mare, în care se află și râtul porcului, despre care se spune că aduce noroc.
Orice gustare este obligatoriu precedată de o inghițitură (sau mai multe) din faimoasa bautură, licoarea omniprezentă a Maramureșului: „pălinca” sau „horinca”. Barbații din Maramu' se laudă că nicăieri în țara nu găsești horincă mai bună ca aici. Există și dovezi care atestă calitatea acestei băuturi. Dacă freci o picatură de pălincă în palme, ea trebuie să aibă un miros aparte, asemănător cu cel al mierii. Apoi, când e turnată în pahare, face un guler de mărgeluţe care trebuie să ţină cât ai zice un „Tatăl Nostru”. Şi cu cât sunt mărgeluţele mai dese şi mai multe, cu atât e horinca mai bună.
Îmbiatul vizitatorilor cu pălincă este o tradiție. Se spune că paharul trebuie băut până la fund înainte de a fi pus pe masă pentru că altfel, aduce ghinion gazdei, mai ales în casele unde locuiesc fete de măritat.
Patrimoniul cultural al Maramuresului este bine pastrat de institutii prestigioase ce tezaurizeaza, atat valorile traditionale, cat si valorile culturale contemporane. Este bine de tinut minte, ca muzeele cunoscute din Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu sunt singurele atractii din zona. O multime de ''comori'' din patrimoniul cultural se pot gasi in mici muzee satesti si case memoriale. S-ar putea sa gasesti in locurile unde te astepti cel mai putin, colectii de carte veche, de icoane pe lemn sau sticla ''ascunse'' intr-o biserica dintr-un sat uitat de lume.
Pagini: 1 | 2 |
Casa Memoriala Elie Wiesel, Sighetu-Marmatiei
In aceasta casa din Sighetu-Marmatiei si-a trait primii 15 ani din viata, laureatul premiului Nobel pentru Pace, cunoscutul romancier, dramaturg, eseist si memorialist Elie Wiesel.
Detalii ...
Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare
Situat pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Arta Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor, alaturi de portul popular si obiecte de cult specifice culturii traditionale din Maramures.
Detalii ...
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet
Memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul care sa-ti inspire cea mai mica urma de bucurie. Cu toate acestea insa, este exemplul cel mai ilustrativ al modului in care oamenii au indurat comunismul.
Detalii ...
Muzeul de Arta Baia Mare
Muzeul de Arta din Baia Mare, precum si ''Centrul Artistic Baia Mare'' ce reprezinta Scoala Baimareana de Arta, ilustreaza patrimoniul artistic al Maramuresului incepand cu secolul trecut si pana in zilele
Drumul mestesugurilor traditionale
Cultura traditionala maramuresana se exprima cu ajutorul mestesugurilor vechi de ani de zile care inca se practica in zona. Oameni care confectioneaza clopuri, sculptori in lemn, femei care tes, morari sau fierari pot fi vizitati de turisti pentru a vedea cum ei isi continua mestesugurile si traditia de ani de zile. Turistii care viziteaza acesti artizani au posibilitatea de a-si cumpara obiecte unice si pe langa acest lucru ei invata mai multe despre un still de viata devenit in alte locuri doar o amintire.
Acest itinerariu dureaza trei zile, dar se poate opta doar pentru o parte din el, pentru excursii scurte.
Drumul mestesugurilor traditionale - Ziua 1
Din orasul resedinta Baia Mare, ruta va duce prin locuri deosebit de frumoase, cu dealuri si campii pe care se asterne un covor de flori albastre, roz, albe, galbene si purpurii. In lunile de vara si toamna, localnicii cosesc iarba pe care mai tarziu o cladesc in capite de fan, care sunt sustinute de un simplu par de lemn.
Detalii ...
Drumul mestesugurilor traditionale - Ziua 2
Sighetu, cum il numesc localnicii, este destul de mic pentru a fi explorat in cateva ore de mers pe jos. A doua zi a itinerariului propune ca dimineata sa fie petrecuta in Sighet pentru a vizita orasul apoi propune o scurta vizita la Sapanta ca spre seara sa va reintoarceti la Sighet. Asigurati-va ca vizitati Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Casa Memoriala Elie Wiesel si Muzeul Etnografic.
Detalii ...
Drumul mestesugurilor traditionale - Ziua 3
Ruta zilei a treia se desfășoară de-a lungul râului Iza, pe Valea Izei, prin sate și văi ce iți iau răsuflarea odată ce dai ochii cu ele. Prima oprire a acestei zile este la Bârsana, sat ce găzduiește o biserică și o mănăstire